Sa incep a descrie, dupa mintea si parerea mea, cine si ce a reprezentat Armand Calinescu pentru Romania, ar fi cum ar zice Tutea despre comunism si iliescu, adica "aflarea-n treaba".Asa ca am sa las parerile mele deoparte si o sa las aici cateva pasaje de descrieri a celor ce au fost in preajma lui Armand Calinescu.
Un om s-a jertfit pentru liniştea ţării sale înlăuntru şi pentru independenţa ei politică în afară.El a căzut, cum se putea aştepta, jertfa unor fanatici cari-l urmăreau de mult, cu o vendettă de sânge.
Ţara va judeca dacă în împrjurările de faţă, cu ameninţări, existente sau posibile, de jur împrejurul nostru, era loc pentru o astfel de sălbatecă răzbunare. Ea va şti să se ţie liniştită şi sigură faţă de orice încercare de a adăugi la aceste primejdii nenorocirea luptelor dintre noi.
Acela care s-a dus era un om de o mare inteligenţă, de o putere de lucru imensă şi de un patriotism pe care numai un nebun l-ar putea pune la îndoială: ultima oară când, acum o săptămână numai, l-am văzut, el se chinuia, noaptea, cu ministrul de Externe, sa chibzuiască felul cum am putea ieşi neatinşi din aşa grele împrejurări ca acestea de astăzi.
Aceasta s-o ştie oricine şi oriunde
N. IORGA
Adevarul l-am aflat prin Urdareanu care mergînd,în oras I-a gasit pe Armand cazut jos cu picioarele înca în masina. Nu-si daduse seama de ce se întîmplase si crezînd ca este un accident s-a dat jos ca sa dea o mîna de ajutor si s-a gasit în fata crudei realitati. Dupa calculele care le-am facut trebuie sa fi venit cel mult o minuta sau doua dupa sa-vîrsirea faptei.
E ceva îngrozitor ca dupa toate masurile luate în ultimul timp sa se întîmple asa ceva. E asa de neromâneasca aceasta fapta, se vede clar ca este vadita inspiratie straina, sînt tipice metode teroriste.
Un ceas mai tîrziu sedeam la masa cu Nuseta cînd un prieten ne-a vestit la telefon ca la radio, o voce ciudata, întrerupînd emisiunea muzicala ar fi anuntat ca Armand a fost "executat". O clipa mai tîrziu, Lascar, în fata caruia s-a întîmplat grozava fapta, mi-a confirmat aceasta veste.
Am fugit cu Pop, la fata locului. Am gasit pe Armand întins pe strada, cu fata acoperita de un ziar plin de sînge. Alaturi de trupul neînsufletit, care parea mai mic, mai firav, ca niciodata, al primului ministru, zacea masiv si ciuruit si el de gloante, credinciosul agent Andronie. În jurul lor, pe Splaiul Dîmbovitei, forfotea zapacita o lume care-si pierduse cu desavîrsire capul: ofiteri, politisti, femei si barbati, din apropiere. Trupul primului ministru era lasat în praful însîngerat al soselei ca acel al victimei unui fapt divers, pîna la sosirea procurorului.
Numai la porunca mea, s-a renuntat la aceasta sinistra formalitate. Purtat pe bratele prietene, Armand care parea un copil strivit printr-o lovitura fatala pe care nimeni înca nu si-o putea realiza, era asezat într-o ambulanta si dus la Spitalul Militar.
Am urmat drumul mai departe spre palatul Cotroceni. Ma temeam ca lipsita de energia sa, care de doi ani statea de veghe zi si noapte tara sa nu se cutremure lasînd sa se întinda razvratirea.
Regele m-a primit numaidecît. Era alb, ca si mine, si ca si mine, pîna în fundul sufletului tulburat.
- Nu-l pot înlocui cu nimeni ! ... au fost cele dintîi cuvinte ale lui.
[MEMORIILE LUI GRiGORE GAFENCU]
21 septembrie 1939
Se spune, şi nu fără temei, că fiecare om îşi are destinul stabilit încă de la începuturi. Armand Călinescu fusese destinat de soartă să devină un om valoros, un român de excepţie, un desăvârşit conducător politic şi de stat chemat, în vremuri grele, să salveze ţara de la dezastru.
doamna Adela Călinescu: "Toţi anii trăiţi împreună au fost ani solari, ani plini lângă un om fermecător".
De Moise Guran
Tribunalul Bucureşti a acceptat intrarea în procedura de insolvenţă şi, deocamdată, reorganizare judiciară a Hidroelectrica. Spun deocamdată, pentru că 80% dintre aceste proceduri se termină cu un faliment şi doar în unul din cinci cazuri societatea este salvată. Deşi guvernul face pe mortul în păpuşoi susţinând că n-are nici în clin nici în mânecă cu această decizie, responsabilitatea nu poate fi pasată. De la cel mai înalt nivel s-a decis această operaţie care, dacă vreţi, poate fi comparată cu una de extirpare a unui cancer.
Insolvenţa este o stare de comă indusă, în care funcţiile vitale ale companiei sunt menţinute dar pe aparatele unui administrator judiciar. Este o procedură invazivă şi periculoasă care poate avea trei rezultate posibile – fie extirparea tumorii şi salvarea companiei, deci o operaţie reuşită, fie constatarea faptului că e prea extins cancerul şi că nu se mai poate face decât lichidarea companiei, fie celebra varaintă în care operaţia reuşeşte dar pacientul moare.
În legislaţia românească rolul administratorului judiciar este uriaş, este pe bună dreptate comparabil cu cel al chirurgului care taie cancerul. De principiu el trebuie să urmărească interesul creditorilor dar şi salavarea companiei dacă se mai poate. Cum în cazul Hidroelectrica principalii creditori sunt tot companii de stat, întreg meciul este dirijat de la guvern.
Acum haideţi să dăm cărţile pe faţă şi să înţelegem ce se întâmplă acolo. Cel mai probabil Ponta şi oamenii săi au vrut putere absolută în restructurarea Hidroelectrica. Au vrut puterea de a tăia salarii, de a concedia fără prea multe discuţii, de a tăia contracte, unele ale clienţilor de partid ale celorlalţi, băieţi mai mult sau mai puţin deştepţi… Insolvenţa Hidroelectrica trebuie rezolvată repede, curat şi transparent. Toată lumea este cu ochii pe ea şi, dacă operaţia nu se încheie repede şi cu succes, ea poate trânti inclusiv ratingul de ţară şi capacitatea guvenului de a împrumuta bani, de a plăti pensii şi salarii. Nu ştiu cât de departe au mers guvernanţii cu analiza consecinţelor dar cred că au riscat foarte mult cu această procedură a insolvenţei.
În final mişcarea se poate dovedi una genială sau, din contră, se poate dovedi doar o aventură a unor amatori inconştienţi de puterea lor.
