Vreau sa fiu din nou Soldovanu' ungurului

Tot am gandit sau nu in ultimul timp.
Ziceam de Feri,da, Feri ,ungurul care-l transam in fel si chipsi care-mi zicea "soldovan".Ma deranja.
Acum stiu de ce.Am aflat.

E despre umilinta,saracie si namol.

E despre cum sa NU-ti traiesti viata.
E despre frigidere,frigide si frisoane.
E despre dorul ciocolatelor "Napolact" din gara de pe Horia.
E despre cum sa accepti ce nu-ti poti macar imaginavreodata ca poate fii real.
E despre riduri,griji,nevoi,sacose,cozi,mita,hoti ,cersetori,toate adunate rudimentar,ponosit,lancev.
E despre cum numai traiesc de mult timp altii.
E despre "da' stiu , da' nu cunosc". Exact despre asta.
Te sufoca cu strictetea,gramofologia,religia cultului "cel mai destept", religia preotilor colivari si a babelor evlavioase.O teorie aleatorie ,perfecta .
E despre Manole in concubinaj cu soldovanu o "Ana" sacrificata. O Ana condamnata la zecimare proprie.
E prea mare zidul si gena prea profunda de asta ne si aduna pe toti aici.Sa ne scarbim unii de altii stand unii langa altii .
E despre ce nu mai vrem sa stim ca v-om ajunge.
E despre cum nu mai poti si nu mai vrei si tot astepti in lancezeala o viata noua.
Urmatoarea viata, pui de pe acum acatiste, sanfie Departe, cat mai Departe de itarii rupti in fund a lui nica , desfraul sangeros a lui stefan si capeltele mereu plecate.
Spre mai sau mai spre un pic de demnitate ochi senini ,priviri lucide,calde sau chiar fara interes.Fara iscodeli,Nu rid pe pleoapa in fiecare zi.
ASA NU.
HAI NU.
Sa stam un picsa rasuflam, nu credeti? n-ati cam obosit? La naiba, ca alergati urat si anevoios.Un elrgat taratcu coatele si limba.Schimonoseli necontrolate.E totul acolo in sange.
Da Bogdane, cuvintele mamei de a face mereu lucrurile la timpul lor te-au ajuns si-ti zambesc acum impertinent in fata.
Cum sa mai respiri?
OOO da , Iasi-ul , orasul culturii.
ORASUL culturii cultului foamei si a saraciei.Logica dispare ce sa mai vorbim de bun simt.
Personaje trec la pas pline de fala.
Aici se traieste excentric,motivat de orgolii persoanale depasite si ridicole. E rictusul prin definitie arboratcu sula-n coaste.
Aici functioneaza cel mai bine mecanismul de rodare.
E conformismul rudimentar.E totul repetativ intr-un mediu plin cu oameni imbolnaviti zilnic ca rumegatoarele cu ingrasamant chimic.
Bogdane, nu ai fugit cand trebuia desi ar fii trebuit sa fie simplu, al naibii de simplu si poate dat afara si alungat de balotii de saracie ce dau tarcoale marelui oras singuratic al culturii pus la colt de parveniti carpiti in fund.